CE SUNT PELEŢII?
Producţia de peleţi a început în Statele Unite în perioada de după Cel de al Doilea Război Mondial. Produsul a fost folosit ca element nutritiv pentru animale şi s-a dovedit a fi ideal la fermele industriale prin avantajul enorm, că la produsele nutritive tradiţionale s-au putut adăuga diferitele proteine, săruri minerale şi alte elemente importante fără ca acestea să schimbe gustul hranei animalelor. Un alt mare avantaj al peleţilor este aceea că se pot depozita pe o perioadă îndelungată fără să se deterioreze, iar datorită masei mici, livrarea nu este costisitoare. Succesele atinse în creşterea animalelor au dus la folosirea peleţilor şi în alte ramuri industriale, ceea ce a determinat peletizarea deşeurilor lemnoase, astfel luând naştere o nouă sursă de energie.
În timpul procesului de producţie al peleţilor, materia primă naturală 100% (rumeguş şi aşchie de lemn) se presează la presiune mare, fără adăugarea de adezivi sintetici, produsul rezultat fiind nişte prăjine mici. Adezivul necesar este ligninul aflat în lemn, însă deseori se folosesc în acest scop diferite seminţe uleioase, anumite tipuri de făină, care măresc soliditatea produsului.
Avantajul procesului de presare este aceea că produsul rezultat este unul pur, maniabil, uşor de împachetat şi transportat. Majoritatea materialelor, care se pot măcina la dimensiuni mici, au granulaţia şi umiditatea necesară, se poate supune procesului de peletizare
De obicei, valoarea de energie obţinută din 2 kg de deşeu lemnos este egală cu cea obţinută din 1m3 de gaz natural.
Trebuie menţionat şi faptul că datorită cantităţii mici de cenuşă a peleţilor, pereţii cazanului nu devin sticloşi, ca urmare nu scade eficienţa, aşa cum deseori se întîmplă în cazul cazanelor cu lemn din cauza cantităţii mari de siliciu a cenuşei.
Eficienţa cazanelor cu peleţi nu este mai prejos de cea a celor mai moderne cazane cu gaz. Pe lângă acestea, sunt mult mai econome (cu 35-40%), dacă luăm în considerare preţurile de gaz aflate în continuă creştere.
In timpul arderii, cantitatea de CO2 emisă este egală cu cea inhalată de arbore în timpul vieţii (CO2-neutru), ca urmare nu duce la creşterea cantităţii globale de substanţe poluante din aer şi nu favorizează încălzirea globală. Gazele de fum emise în timpul încălzirii cu peleţi s-au dovedit a fi extrem de ecologice nu numai comparat cu încălzirea cu gaz, dar emisia de gaze poluante este mică chiar şi comparată cu cazanele tradiţionale cu lemn.
DETALII TEHNICE PELEŢI – CA PRODUS
Diametru (D): 6–10 mm
Lungime (L): 15–30 mm
Umiditate: 8–10 %
Materie primă: rumeguş din lemn de răşinoase şi foioase, aşchie de lemn (aprox. 70+30%), respectiv rumeguş şi aşchie de lemn de rasinoase 100%.
Valoarea de energie: aprox. 18,5 Mj/kg = 5 kWh/kg
Ambalaj: – saci mici de 15 kg
– saci Big-Bag de 1000–1200 kg
PROCESUL DE PRODUCŢIE AL PELEŢILOR
Peleţii din lemn rezultă din reciclarea de deşeuri lemnoase 100%.
În timpul producţiei de peleţi, rumeguşul / aşchia atinge o umiditate constantă într-un uscător, după care este măcinat într-o moară cu ciocane la dimensiuni mici. Următoarea etapă este sistemul de ventilaţie prin care materia primă uscată şi măcinată ajunge în presă, unde este transformată în peleţi de mare densitate şi soliditate. După condiţionare, urmează ambalarea produsului în saci mici de 15 kg sau saci Big-Bag de 1000-1200 kg.
CALIFICAREA PELEŢILOR
Criteriile de calificare cele mai importante, având în vedere suprafaţa:
Suprafaţă:
Suprafaţa peleţilor de bună calitate este netedă, lucioasă, fără crăpături longitudinale.
Soliditatea este calificativul cel mai important al peleţilor. Aceasta determină densitatea şi proporţia de masă măcinată şi praf din peleţi. Pentru o ardere curată şi eficientă este nevoie de o densitate cât mai mare (> 1,12 kg/dm3).
Soliditatea peleţilor este caracterizată prin aşa-numita capacitate de măcinare. Aceasta este determinată prin cantitatea de masă măcinată produsă sub o anumită presiune, a cărei valoare nu poate fi mai mare de 2-3%.
Diametru:
Cel mai des întâlniţi sunt peleţii de 6-8 mm, însă mai rar găsim şi peleţi de 4-5 mm şi chiar de 10 mm. Grosimea peleţilor este determinată de timpul de ardere şi cantitatea de aer necesară pentru combustie, sobele fiind proiectate conform acestor caracteristici.
Miros:
În timpul producţiei, datorită temperaturii mari, ligninul topit produce un miros caracteristic, acesta fiind cauza mirosului dulceag, asemănător lipiciului al peleţilor proaspeţi.
Alte criterii de calitate:
Aditivi de presare (%): aprox. 2%
Densitate (kg/m3): min. 1,1 kg/dm